Olt

Cetatea Sucidava

Cetatea Sucidava
Cetatea romana Sucidava
618views

Cetatea Sucidava se află pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul Celei.

Istoric

Cetatea Sucidava a fost un important centru economic şi militar al unui trib geto-dacic, respectiv “sucii”, de unde şi numele cetăţii.

În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei comune Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil roman Sucidava. Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreață, a construit un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul roman. Ca multe alte cetăți din acest areal, invaziile i-au grăbit sfârșitul. Cetatea a fost distrusă prima dată de către huni (442-447). În anii 527-533, ea a fost refăcută de împăratul Justinian, însă a fost definitiv distrusă de invaziile avaro-slave în jurul anului 600.

Peste un mileniu, în epoca medievală, începând de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, colţul sud-estic al cetăţii va fi refăcut şi folosit ca punct de rezistenţă antiotomană.

Ruine Cetatea Sucidava

Cetatea Sucidava în vremurile noastre

Pe vremuri, cetatea se întindea pe două hectare, dar astăzi se mai păstrează doar zidurile și turnurile de intrare (8 la numar), care au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice, clădirea hypocaust, bazilica romano-bizantină care datează din secolul VI, piciorul podului peste Dunare, poarta constantiniană care face legatura între pod și cetate, băile romane, câteva străzi pavate și o fântână romană săpată în secolul al II-lea.

Piciorul Podului Cetatea Sucidava
Ruine Piciorul Podului

Arheologii au descoperit în cetatea Sucidava un opaiț, un cuptor de pâine (construit din pământ ars la roșu), monezi de bronz, furcă de tors și multe obiecte ceramice.

Se spune ca în incinta Cetății Sucidava ar exista templul Zeiței Nemesis, protectoarea cetății, însă cercetările arheologice nu au confirmat înca acest lucru.

Fântâna secretă

„Fântâna secretă” de la Sucidava, astăzi restaurată şi integrată în circuitul de vizitare, este punctul de atracţie al cetăţii.

Amenajată în secolul VI, ea este redescoperită abia în anul 1958 și restaurată în anul 1968, iar numele se trage de la faptul că permitea aprovizionarea cu apă dintr-un izvor subteran aflat în afara zidurilor cetăţii – la 14 metri, ea fiind construită, cred istoricii, odată cu refacerea fortificaţiei din vremea împăratului Iustinian, şi a fost folosită pe toată durata existenţei sale.

Fantana Secreta
Fântâna Secretă

Este construită din cărămidă roşie, originală, care se păstrează şi astăzi în bolta restaurată, părţile laterale fiind şi ele cele originale. Ea a fost prevăzută cu guri de aerisire funcţionale şi astăzi deoarece mediul era unul închis la adâncimea maximă unde acesta ajunge: tunelul coboară în plan înclinat 26 metri – până la o adâncime de 18 metri. Ca şi explicaţie a construirii sale merită menţionat că, în secolul VI d.Hr., aprovizionarea cu apă a militarilor din garnizoana Sucidavei şi a familiilor acestora  era mult mai dificilă decât în veacurile anterioare deoarece oraşul din vecinătate, cu fântânile sale, nu mai exista în acea vreme. Totodată, folosirea izvoarelor de la poalele platoului nu era posibilă atunci când revărsările Dunării le inundau, iar în timpul asediilor acestea erau controlate de duşmani.

În plus, pe platoul cetăţii, mai înalt cu 19 metri decât nivelul luncii Dunării, nu se puteau săpa puţuri de adâncime din cauza straturilor de nisip şi pietriş ce se prăbuşeau în timpul forajului. Astfel, prin intermediul tunelului fântânii lung de 26 de metri, locuitorii castrului se puteau aproviziona liniştiţi cu apă pe sub pământ fără ca duşmanii să ştie acest lucru.

tunel Fantana secreta

Legenda fântânii secrete – izvorul iubirii

Bineînțeles, ca orice lucru învăluit în mister și în secole de existență, “fântâna secretă” are o legendă care povestește că apa izvorului nesecat are puterea de a înteți iubirea cuplurilor și de a-i reuni pe cei despărțiți. Printre localnici exista obiceiul ca mirii și miresele să coboare după nuntă la izvorul subteran (“izvorul iubirii”) și să bea din apa miraculoasă, pentru ca iubirea lor să fie veșnică.

Basilica creştină şi camera termală (Hypocaust)

În anul 1977 a fost readusă la suprafaţă “Poarta Constantiniană”, ce provine din secolul IV şi care se află în partea de Sud-Vest a cetăţii, ea făcând legătura între Podul ridicat de împăratul Constantin cel Mare şi interiorul castrului. Chiar şi astăzi se mai pot vedea la faţa locului urmele carelor romane ce traversau Dunărea pe pod, valea cetăţii peste un podeţ din lemn şi intrau, apoi, în cetate. În incinta cetăţii pot fi văzute rămăşiţele Basilicii creştine, cu ziduri groase de 65 de centimetri, construite din piatră nefasonată legată cu mortar, care aveau iniţial o înălţime de 1,08 metri. În interiorul bazilicii, sub nivelul pardoselii, s-au găsit şase morminte, cu orientare V-E; dintre acestea, un mormânt al unui bărbat adult a fost amenajat cu un acoperiş rabatabil pentru a putea fi văzut de către vizitatori, în cazul în care paznicul se află acolo.

Hypocaust

Un alt aspect ce merită menţionat este “Hypocaust”-ul, camera termală (ce datează din secolele IV-V d.Hr.), din care acum a mai rămas doar temelia camerei de 11 metri lungime şi sistemul său de încălzire prin pardoseală, din care pot fi admirate rămăşiţele a 22 de stâlpi perfect aliniaţi. În spaţiul dintre podea şi baza stâlpilor (“pilae”) circula aer cald provenind dintr-un captor aflat în exteriorul edificiului – în acest mod se realiza încălzirea acestei construcţii importante ce a fost, se crede, sediul comandantului cetăţii.

Multe alte obiecte originale descoperite în perimetrul cetăţii se află adăpostite în cadrul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Corabia.

Informații utile

În perioada 2013-2016 s-a desfășurat proiectul cu fonduri europene intitulat „Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava din orașul Corabia, județul Olt și introducerea acestuia în circuitul turistic” care a condus către o reamenajare a sitului arheologic. Au fost amplasate indicatoare și panouri informative, s-a îngrădit zona, s-au făcut alei care facilitează deplasarea în interior, s-a ridicat un centru la intrarea în cetate (casă de bilete, sală-muzeu, toalete etc.) și s-au creat locuri de parcare.

Program de vizitare Cetatea Sucidava

  • Luni – Vineri 10-18
  • Sâmbată – Dumincă 09 – 13

Tarif de intrare

Există și un mic muzeu, care poate fi vizitat. Fiind vorba de o reabilitare din bani europeni, muzeul în aer liber se vizitează gratuit timp de cinci ani (până în anul 2021).

Unde mâncăm?

Dacă doriți să mâncați preparate specifice zonei, mai exact pește, atunci noi vă recomandăm restaurantul Faleza Dunării, situat chiar pe malul Dunării. Acest restaurant nu are recenzii pe TripAdvisor, dar media recenziilor pe pagina de facebook a restaurantului este de 4.6.

Unde ne cazăm?

La 5 kilometri de Cetatea Sucidava, pe strada Portului, nr.1 din Corabia găsiți Hotelul Sucidava, un hotel de 3 stele, cu o medie a recenziilor pe TripAdvisor de 4 stele. Hotelul este amplasat pe malul Dunării, oferind o priveliște de neuitat clienților săi.

Dacă doriți să faceți o rezervare în cadrul acestui hotel, aceesați site-ul celor de la Booking.com, aici

Booking.com

Cum ajungem la Cetatea Sucidava?

Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele – Corabia (E 70 până în Alexandria – 88 km, apoi DN 52 până în Turnu Măgurele – 35 km, şi, în final, DN 54 – pentru 32 km până la Corabia; în total – cca. 172 km

Craiova – Caracal – Corabia (E 70/DN 6 – 53 km, apoi DN 54 – pentru 44 de km, în total – cca. 97 km).

1 Comment

Leave a Response

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.